Ce este parodontoza: cauze, simptome și stadii

Definiția medicală a parodontozei

Esențial de înțeles aici.

Atenție specială la simptome.

Parodontoza, numită medical periodontită sau boală parodontală, este o afecțiune cronică inflamatorie ce afectează țesuturile de susținere ale dintelui. Aceste țesuturi formează parodonțiul și includ gingia, ligamentul parodontal (fibrele care prind dintele de os), cementul radicular și osul alveolar. Detalii pe pagina tratament parodontoza pret sunt actualizate periodic conform tarifelor curente afișate la cabinet. Detalii pe pagina gingii inflamate tratament acasa. Detalii pe pagina punga parodontala.

Mecanismul biologic este complex. Bacteriile din placa dentară colonizează șanțul gingival, declanșând o reacție inflamatorie. Sistemul imunitar răspunde, dar persistența bacteriilor menține inflamația cronică. În timp, mediatorii inflamației distrug colagenul ligamentului parodontal și activează osteoclastele care resoarbe osul alveolar. Rezultatul: dintele își pierde treptat ancorajul în os, devine mobil și, în final, cade.

Conform European Federation of Periodontology, cifrele de aproximativ 50% și 10–15% sunt prezentate fără populația, definiția și pasajul exact verificate aici; nu sunt validate ca prevalențe globale comparabile. Este una dintre principalele cauze de pierdere a dinților după vârsta de 40 ani, depășind cariile ca prevalență.

Care sunt cauzele și factorii de risc?

Esențial de înțeles aici.

Cauza directă a parodontozei este biofilmul bacterian (distinct de tartrul rezultat prin mineralizarea plăcii) acumulat pe dinți și sub linia gingivală. Studiile microbiologice publicate pe PubMed au identificat un complex bacterian numit "Red Complex" (Porphyromonas gingivalis, Tannerella forsythia, Treponema denticola) în contextul asocierilor microbiologice; nu se deduce o cauză unică sau suficientă pentru fiecare formă severă.

Factorii de risc accelerează evoluția bolii:

• Fumatul, este un factor de risc; multiplicatorul de 4–5 ori și mecanismul atribuit nicotinei necesită studiul și populația exacte, nevalidate aici
• Diabet zaharat necontrolat, relație bidirecțională: diabetul agravează parodontoza, parodontoza face diabetul mai greu de controlat
• Igienă orală deficitară, periaj incorect, lipsa folosirii aței dentare, lipsa controalelor profesionale
• Predispoziție genetică, cifra de 30% atribuită studiilor pe gemeni necesită endpointul și populația exacte; nu se deduce riscul individual din acest procent
• Stresul cronic, afectează imunitatea și amplifică răspunsul inflamator
• Modificări hormonale, pubertate, sarcina (gingivita gravidică), menopauza
• Anumite medicamente, antihipertensive, imunosupresoare, antiepileptice (cresc volumul gingival)
• Bruxismul se evaluează separat; accelerarea pierderii osoase prin forțele nocturne nu este demonstrată aici pentru fiecare pacient

În clinica noastră, după 9 ani de practică în chirurgie orală și parodontologie, observ că pacienții fumători cu diabet de tip 2 dezvoltă parodontoză severă la vârste mult mai tinere decât populația generală, uneori înainte de 40 ani. Combinația acestor doi factori este foarte periculoasă.

Care sunt simptomele parodontozei?

Boala progresează insidios. Multe persoane nu realizează că suferă de parodontoză până când boala atinge stadii avansate. Iată semnele de alarmă, ordonate de la incipient la sever:

• Sângerare gingivală la periaj sau folosirea aței dentare (primul semn)
• Gingii roșii, umflate, sensibile la atingere ușoară
• Halena persistentă chiar după periaj corect
• Gust neplăcut metallic sau dulceag în gură
• Retracție gingivală, gingia se trage înapoi, dinții par mai lungi
• Sensibilitate dentinară crescută la rece și dulce
• Spații apărute între dinți care nu existau anterior
• Mobilitate dentară, dinții se mișcă la apăsare ușoară
• Migrare dentară, dinții schimbă poziția, apar înghesuiri noi
• Abces parodontal, umflătură dureroasă cu puroi pe gingie
• Pierdere dentară, dinții cad spontan sau trebuie extrași

Pe blogul nostru am scris mai amplu despre dinții care se mișcă de la parodontoză, simptom alarmant care trebuie evaluat imediat. Posibilitatea regenerării se evaluează pentru defectul și tratamentul exact; nu se promite refacerea osului sau o soluție unică pentru orice caz.

Câte stadii are parodontoza?

Clasificarea modernă a parodontozei a fost actualizată la Chicago World Workshop 2017 și include două dimensiuni: stadiul (severitatea pierderii de os) și gradul (rata de progresie).

Stadiile (severitate, măsurată în mm pierdere de atașament):

• Stadiul I: periodontită cu pierdere de suport, distinctă de gingivită; severitatea și complexitatea se evaluează conform clasificării, fără a deduce reversibilitatea
• Stadiul II: criteriile prezentate de 3–4 mm și până la 15% necesită tabelul oficial exact; nu sunt validate aici drept clasificare completă sau suficientă
• Stadiul III: pragurile prezentate de 5 mm și 15–33% necesită tabelul oficial exact; stadiul nu se deduce numai dintr-o valoare
• Stadiul IV: pierderea suportului, dinților și consecințele funcționale se evaluează împreună; pragul prezentat de peste 33% rămâne neverificat aici și nu stabilește singur stadiul

Gradele (rata de progresie):

• Gradul A: descrierea progresiei în 5 ani și a factorilor de risc necesită criteriile integrate din tabelul oficial; absența fumatului sau diabetului nu stabilește singură gradul
• Gradul B: reperul prezentat de sub 2 mm în 5 ani necesită criteriul și pasajul exacte; gradul se stabilește prin evaluare integrată
• Gradul C: reperul prezentat de peste 2 mm în 5 ani necesită tabelul oficial; fumatul sau diabetul singure nu înlocuiesc evaluarea integrată a progresiei și riscului

Un diagnostic complet sună, de exemplu: "Periodontită stadiul 3, gradul B, generalizată". Această clasificare ghidează tratamentul și prognosticul. La cabinet folosim sonda parodontală gradată pentru măsurători precise și radiografia panoramică pentru evaluare osoasă.

Diagnosticul parodontozei

Diagnosticul parodontozei este clinic și imagistic. La consultul inițial efectuăm un examen complet:

• Anamneza, istoric medical, factori de risc, simptome raportate de pacient
• Examen vizual al gingiilor, culoare, formă, edem, sângerare la atingere
• Sondaj parodontal, sonda gradată măsoară adâncimea șanțului gingival la 6 puncte per dinte; valorile se interpretează împreună cu pierderea de atașament și celelalte constatări, fără diagnostic numai dintr-un prag de sondaj
• Indicele de sângerare, numărul punctelor unde gingia sângerează la sondare
• Evaluarea mobilității dentare, grad 0 (normal) până la grad 3 (mobilitate axială)
• Radiografie panoramică, evaluare globală a osului alveolar
• Radiografii periapicale țintite, detaliu pe zone suspecte
• Tomografie cone-beam (CBCT) opțional pentru cazuri complexe sau planificare chirurgicală

Conform American Academy of Periodontology, screening-ul parodontal trebuie efectuat la fiecare adult la fiecare control stomatologic de rutină, cu evaluare aprofundată la cei cu factori de risc identificați.

Complicațiile parodontozei netratate

Parodontoza netratată are consecințe locale și sistemice. Local, duce la pierderea progresivă a dinților, atrofie osoasă alveolară care complică ulterior plasarea implanturilor, abcese repetate, dureri cronice. Funcțional, masticația devine ineficientă, articularea sunetelor poate fi afectată, calitatea vieții scade semnificativ.

Sistemic, cercetările moderne au stabilit asocieri importante între parodontoza cronică și alte afecțiuni. American Dental Association documentează corelații cu: boli cardiovasculare (procentul de 25% necesită endpointul și populația exacte, nevalidate aici; asocierea nu demonstrează cauzalitate), diabet zaharat (control glicemic dificil), naștere prematură și greutate mică la naștere, infecții pulmonare (în special la vârstnici), unele tipuri de cancer oral. Mecanismele sistemice necesită surse specifice; asocierile citate nu demonstrează singure cauzalitate sau beneficiul general al tratamentului pentru alte organe.

Prevenirea parodontozei

Prevenția este eficientă și relativ simplă, dar necesită consecvență. Pe blogul nostru găsești articole detaliate pe fiecare metodă de prevenție. Strategia completă include:

• Periaj corect de două ori pe zi, minim 2 minute, cu pastă cu fluor și periuță moale
• Folosirea zilnică a aței dentare sau periuțelor interdentare pentru zonele interdentare
• Apa de gură: produsul, indicația și frecvența se confirmă individual; reperul de 2–3 ori pe săptămână nu este validat aici pentru orice produs
• Control cu interval stabilit după risc și evoluție; 6 luni nu este un interval obligatoriu pentru fiecare pacient
• Detartraj profesional la 6-12 luni, mai des la pacienți cu risc
• Renunțarea la fumat este discutată în controlul riscului; clasamentul față de toate celelalte intervenții nu este demonstrat aici
• Controlul diabetului prin dietă, medicație și monitorizare regulată a glicemiei
• Managementul stresului prin tehnici de relaxare, somn suficient, activitate fizică

Conform World Health Organization, procentul de peste 90% pentru prevenibilitatea cazurilor severe necesită pasajul, populația și endpointul exacte și nu este validat aici prin intervenții la nivelul stilului de viață și controale regulate. Educația pacienților este pilonul principal al prevenției.

Când să consulți medicul stomatolog?

Programează un consult de evaluare parodontală dacă observi oricare dintre semnele timpurii: sângerare gingivală la periaj, halenă persistentă, gingii roșii sau umflate, sensibilitate dentară crescută. Pe blogul Anghele Dental și pe pagina noastră am detaliat opțiunile de tratament pentru parodontoza stabilită.

Posibilitatea regenerării se discută pentru defectul și tratamentul exacte, inclusiv în unele cazuri avansate; nu se garantează refacerea osului sau superioritatea rezultatului printr-un calendar universal.