Ce mănânci după igienizarea profesională a dinților

De ce contează ce mănânci imediat după igienizare?

Pentru că lustruirea finală îndepărtează pelicula dobândită, filmul subțire de proteine din salivă care acoperă permanent smalțul și îi ține piept acizilor din alimentație. Ghidul clinic al Academiei Americane de Stomatologie Pediatrică arată că pelicula începe să se refacă imediat după procedură, însă are nevoie de până la șapte zile, uneori mai mult, ca să se maturizeze complet și să ofere protecția maximă.

Dintele nu iese slăbit din cabinet. Îi lipsește, pentru o vreme, un strat pe care nu îl vezi și nu îl simți.

Ședința de profilaxie de la cabinet combină detartrajul ultrasonic, air-flow cu bicarbonat fin, periajul cu pastă diamantată și fluorizarea. Fiecare etapă are rolul ei. Ultima, lustruirea, e cea care lasă suprafața complet netedă și complet descoperită, iar restul articolului pornește exact de aici.

Cât durează până se reface pelicula protectoare de pe smalț?

Foarte repede la început, lent până la capăt. Un studiu in vivo indexat pe PubMed a măsurat viteza de formare a peliculei și a găsit o grosime inițială atinsă în două sau trei minute, menținută în jur de treizeci de minute. După acest prag, stratul crește la aproximativ de trei ori grosimea inițială și rămâne stabil pe restul perioadei observate, până la zece ore.

Un al doilea studiu, de tip in situ, a comparat smalțul acoperit de peliculă cu smalțul neprotejat, ambele expuse la acid citric. Chiar și o peliculă formată în doar două ore a oferit o protecție semnificativă statistic împotriva demineralizării, iar diferența dintre două ore și douăzeci și patru de ore a fost mică și fără semnificație statistică.

Tradus în practică: prima oră este intervalul în care alegerile tale cântăresc cel mai mult, iar maturarea completă se măsoară în zile, nu în ore.

Ce mănânci în primele ore după ședință?

Orice este moale, neutru la culoare și sărac în acid. Nu există o pauză obligatorie de post după detartraj și periaj, deci poți mânca imediat ce ai ieșit din cabinet. Ce alegi contează mai mult decât momentul în care alegi.

• Apă plată, la temperatura camerei, în locul băuturilor cu gheață sau foarte fierbinți
• Iaurt natural, brânză proaspătă, lapte, alimente care aduc și calciu
• Ouă fierte sau omletă, pui ori pește gătit simplu, fără sosuri colorate
• Orez, paste, cartofi, pâine albă, banane, avocado, supe călduțe

Gingia lucrată cu ultrasunete rămâne sensibilă câteva ore, mai ales acolo unde a existat tartru sub marginea ei. Mâncarea moale nu e un moft în situația asta, e pur și simplu mai confortabilă. Ce include ședința, pas cu pas, găsești în pagina de igienizare profesională.

Ce alimente și băuturi merită amânate în prima zi?

Cele intens pigmentate și cele acide. Cât timp pelicula nu s-a refăcut, ele ajung direct pe un smalț proaspăt lustruit, fără stratul care de obicei stă între ele și suprafața dintelui.

• Cafea, ceai negru, vin roșu, sucuri de fructe închise la culoare
• Sos de roșii, sfeclă, curry, boia, sos de soia
• Citrice, oțet, murături, băuturi carbogazoase
• Fumatul, pentru exact același motiv ca la cafea și vin roșu

Am văzut destui pacienți care ies din cabinet direct la o cafea, apoi întreabă la controlul următor de ce petele s-au adunat la loc. Merită spus limpede de unde vine recomandarea. Cafeaua, tutunul și vinul roșu sunt sursele de pigment exogen pe care air-flow-ul le îndepărtează la fiecare ședință de igienizare, deci relația dintre ele și suprafața dintelui e documentată chiar de procedură. Mecanismul peliculei are, la rândul lui, suport în literatură. Un interval exact, în ore, pentru fiecare aliment din listă nu are însă o sursă clinică fermă, așa că nu vei găsi aici o cifră inventată. Doar o regulă simplă: în prima zi, mai blând.

De ce se aplică fluor la finalul igienizării?

Pentru că lustruirea ia cu ea și puțin din stratul exterior al smalțului. Ghidul AAPD, care sintetizează mai multe studii in vitro, arată că lustruirea cu pastă de pumice poate îndepărta între 0,6 și 4,0 microni din smalțul de suprafață, adică exact stratul cel mai bogat în fluor. De aici vine recomandarea standard de a aplica fluor topic după o igienizare cu pastă abrazivă.

Cifrele sună dramatic până le pui în context. Vorbim despre microni, iar smalțul se măsoară în milimetri. Aici nu se pierde structura dintelui, ci rezerva de fluor din stratul de la suprafață, exact partea pe care fluorizarea o pune la loc.

La cabinet, fluorizarea topică încheie ședința, ca parte din tarif. Dacă medicul a aplicat un lac fluorurat, respectă intervalul de așteptare pe care ți-l indică el, fiindcă diferă de la un produs la altul. Mai multe despre procedură, în pagina de fluorizare.

Ce mănânci dacă gingiile sunt sensibile după detartraj?

Alegi temperaturi moderate și texturi care nu cer masticație agresivă. Detartrajul îndepărtează tartrul și de sub marginea gingiei, iar manevra lasă descoperite suprafețe de rădăcină, așa cum descrie ADA în materialul dedicat detartrajului și chiuretajului radicular. De acolo vine senzația la rece sau la aer.

Câteva zile de răbdare rezolvă de obicei disconfortul.

Cu cât depozitele au fost mai vechi și mai extinse, cu atât gingia are mai mult de refăcut după ședință. Un pacient care vine la interval regulat simte rareori ceva. Cel care a amânat doi ani simte, și e normal să simtă.

Practic, asta înseamnă apă la temperatura camerei în loc de apă cu gheață, supe călduțe în loc de fierbinți, fructe moi în loc de mere tari și o pastă pentru dinți sensibili dacă senzația persistă. Cât ține sensibilitatea și ce o calmează am detaliat separat, în articolul despre sensibilitatea dinților după detartraj.

Ce greșeli apar cel mai des în primele 24 de ore?

Cele mai multe vin din intenții bune. Pacientul iese cu dinții netezi, se simte motivat și exagerează exact acolo unde ar trebui să fie blând. Lista de mai jos adună ce auzim cel mai des la controlul următor.

1. Cafeaua băută în mașină, la cinci minute după ce a ieșit din cabinet
2. Apa cu lămâie sau clătirile cu oțet, luate drept curățare suplimentară
3. Periajul apăsat, cu periuță tare, imediat după o masă acidă
4. Renunțarea la ața dentară în seara respectivă, de teamă că gingia sângerează
5. Amânarea următorului control, fiindcă dinții arată bine acum

Ultimul punct costă cel mai mult pe termen lung. Intervalul de rechemare se stabilește în funcție de cât de repede se depune tartrul la fiecare pacient, subiect tratat pe larg în articolul despre cât de des este nevoie de detartraj.