Gură uscată, în ce boli apare și cum se tratează
Cuprins articol
Senzația de gură uscată poate avea cauze diferite și nu stabilește singură reducerea măsurată a fluxului salivar. NIDCR menționează diabetul, boala Sjögren și unele medicamente, fără un clasament al frecvenței. Uscăciunea persistentă merită evaluată; riscul de carii și infecții fungice se discută pentru situația concretă.
În ce boli se usucă gura?
NIDCR menționează boala Sjögren, HIV/SIDA și diabetul printre cauzele posibile. Lista extinsă care include lupus, artrită reumatoidă, sclerodermie, hipotiroidism, deshidratare, Parkinson, Alzheimer, AVC, hepatită C, sarcoidoză, anxietate și depresie nu este confirmată integral de această sursă. Cauza și eventualul rol al medicației se evaluează individual. Vezi pagina noastră de profilaxie pentru detalii complete. Detalii pe pagina gingii inflamate tratament acasa. Detalii pe pagina halena cronica tratament. Detalii pe pagina tartru dentar cum scapam.
Medicamente care usucă gura
Pragul de peste 500 de medicamente nu este verificat aici printr-o listă primară numărată; produsul concret se verifică împreună cu medicul.
Simptomele gurii uscate
Uscăciunea, dificultățile de mestecat, înghițire sau vorbire, arsura, buzele crăpate, modificarea gustului și mirosul neplăcut sunt manifestări de discutat la evaluare. NIDCR menționează și riscul de carii și infecții fungice, fără a stabili frecvența cariilor la colet pentru fiecare pacient.
Complicațiile dentare ale gurii uscate
Saliva contribuie la îndepărtarea resturilor alimentare și furnizează minerale care ajută la protejarea dinților. Riscul asociat uscăciunii nu este cuantificat aici pentru fiecare pacient.
Cum se tratează gura uscată
Pacienții cu gură uscată primesc un plan de prevenție adaptat.
Remedii pentru gura uscată acasă
Diabetul este una dintre cauzele menționate de NIDCR, fără o frecvență stabilită aici. Gura uscată împreună cu setea excesivă sau urinările frecvente se discută cu medicul de familie; această asociere nu confirmă singură diagnosticul. Medicul stabilește investigațiile indicate. Verificarea clinică a fiecărei etape e parte din protocolul nostru standard.
Alegerea pastei și a concentrației de fluor se discută cu stomatologul în funcție de vârstă, produs și risc. Valorile de 1450 ppm și 5000 ppm nu reprezintă aici o schemă universală confirmată pentru xerostomie. Probele disponibile nu stabilesc că orice pacient trebuie să evite SLS.
Unele medicamente pentru depresie pot reduce saliva; efectul se evaluează pentru produsul concret. Probele disponibile nu stabilesc viteza apariției cariilor pentru toate antidepresivele. Nu opriți medicația; discutați cu medicul și stomatologul despre un plan preventiv adaptat, inclusiv calendarul igienizărilor și produsele cu fluor.
Cabinetul stomatologic,
Alegerea tratamentului pornește de la evaluarea individuală a pacientului.