Articulația temporomandibulară (ATM): rol, dureri și tratament

Articulația temporomandibulară, pe scurt

ATM este una dintre cele mai solicitate articulații din corp. O folosești de câteva mii de ori pe zi, la fiecare înghițitură, cuvânt sau îmbucătură, de cele mai multe ori fără să îți dai seama. Este mică, dar complexă, pentru că trebuie să facă două mișcări în același timp: o rotație și o alunecare înainte.

Problemele care apar la acest nivel se numesc, la un loc, disfuncție temporomandibulară. Vestea bună este că, în cele mai multe cazuri, ele nu sunt grave și se ameliorează cu măsuri simple. Serviciul de sănătate britanic descrie tulburarea temporomandibulară drept o afecțiune care de obicei nu este serioasă și se rezolvă adesea de la sine (Temporomandibular disorder, NHS). Restul articolului îți arată unde se află articulația, ce o supără și ce poți face.

Unde se află și cum e alcătuită articulația

Pune vârful degetelor chiar în fața urechii și deschide gura. Denivelarea care se mișcă sub deget este exact articulația temporomandibulară. Ea face legătura dintre mandibulă, singurul os mobil al feței, și baza craniului.

Articulația nu este doar un contact os pe os. Este un mecanism format din mai multe piese care lucrează împreună:

• Condilul mandibular. Capătul rotunjit de la vârful mandibulei, adică partea care chiar se mișcă atunci când deschizi gura.
• Fosa temporalului. Scobitura din craniu în care stă condilul.
• Discul articular. O pernuță subțire de cartilaj, așezată între cele două oase, care amortizează presiunea și îl ajută pe condil să alunece lin. De la deplasarea ei pornesc multe dintre problemele articulației.
• Capsula și ligamentele. Învelișul care ține articulația la un loc și îi limitează mișcările extreme.
• Mușchii masticatori. Mușchii puternici ai obrazului și ai tâmplei, care închid și deschid gura. Când sunt încordați, dor și ei, nu doar articulația.

Această alcătuire explică de ce durerea de falcă poate veni fie din articulația propriu-zisă, fie din mușchi, fie din amândouă. Atlasul de anatomie al articulației, publicat pe platforma medicală StatPearls, descrie în detaliu felul în care discul împarte spațiul articular în două compartimente (Temporomandibular Syndrome, StatPearls, NCBI).

Ce rol are în mișcarea falcii

Când deschizi gura puțin, condilul doar se rotește pe loc. Când o deschizi larg, el alunecă și înainte, ieșind ușor din scobitură. Această combinație de rotație și alunecare îți dă o deschidere mare a gurii dintr-o articulație mică. Un adult deschide de obicei gura între 40 și 50 de milimetri, cam cât trei degete puse unul peste altul.

Cele două articulații lucrează în oglindă. Dacă una se mișcă altfel decât cealaltă, pentru că discul e deplasat sau un mușchi e încordat, falca deviază într-o parte la deschidere, iar mișcarea devine neregulată. De aici pornesc multe dintre semnele pe care le simt pacienții: pârâitul, senzația de agățare și oboseala mușchilor.

Ce este disfuncția temporomandibulară?

Disfuncția temporomandibulară nu este o singură boală, ci un grup de afecțiuni care ating articulația, mușchii masticatori sau pe amândoi. Institutul american de cercetare dentară și craniofacială o descrie ca pe un ansamblu de peste treizeci de tulburări care produc durere și limitează mișcarea falcii (TMD, National Institute of Dental and Craniofacial Research).

Este o problemă des întâlnită. Apare mai frecvent la femei decât la bărbați și mai ales între 20 și 40 de ani, deși poate atinge orice vârstă. Multe forme sunt ușoare și trecătoare. O parte însă devin de durată și cer un tratament răbdător, pas cu pas. Tocmai fiindcă vine din surse diferite, articulație sau mușchi, aceeași durere de falcă poate avea explicații și soluții diferite de la un pacient la altul.

Care sunt semnele unei probleme la ATM?

Semnele diferă de la o persoană la alta, dar câteva revin des. Nu toate apar deodată și nu toate cer același tratament.

• Durere în falcă, ureche sau tâmplă. Adesea surdă, mai puternică dimineața sau după o masă cu alimente tari. Poate fi confundată cu o durere de ureche sau cu o durere de origine dentară.
• Clic sau cracment la deschidere. Un zgomot scurt când deschizi sau închizi gura, semn tipic de disc deplasat. Dacă nu doare și nu limitează mișcarea, adesea nu cere tratament.
• Blocajul falcii. Gura care se agață pentru o clipă, rămâne blocată deschisă sau, dimpotrivă, nu se mai deschide complet. O deschidere mult redusă se apropie de ceea ce numim trismus.
• Oboseala mușchilor. Senzația că falca e obosită sau înțepenită, mai ales dacă scrâșnești sau încleștezi dinții.
• Durere de cap și tensiune. Dureri în zona tâmplelor, uneori legate de încordarea mușchiului temporal.
• Zgomote în ureche. Unii pacienți descriu un țiuit sau o senzație de ureche înfundată, fără o cauză la nivelul urechii.

De ce apar problemele la articulație?

De multe ori nu există o singură cauză, ci mai mulți factori care se adună. Iată pe cei mai frecvenți.

• Scrâșnitul și încleștarea dinților. Bruxismul, mai ales cel din timpul nopții, suprasolicită articulația și mușchii. Este una dintre cele mai întâlnite cauze.
• Stresul. Tensiunea psihică duce la încleștarea inconștientă a maxilarelor, uneori ore în șir, iar mușchii rămân contractați.
• Traumatismele. O lovitură la nivelul falcii, un accident sau chiar o deschidere foarte largă la o intervenție dentară lungă pot declanșa simptome.
• Artrita. Ca orice articulație, ATM poate fi atinsă de artroză sau de artrită, cu uzura suprafețelor și a discului.
• Alinierea mușcăturii. O mușcătură dezechilibrată sau dinții care lipsesc pot schimba felul în care lucrează articulația. Corectarea se face uneori prin tratament ortodontic.
• Obiceiuri mici, repetate. Mestecatul de gumă ore întregi, roaderea unghiilor sau a capătului pixului, sprijinirea bărbiei în palmă. Fiecare pare inofensiv, dar împreună obosesc articulația.

Cum pune medicul diagnosticul

Diagnosticul se sprijină în primul rând pe discuție și pe examenul clinic, nu pe aparate. Medicul întreabă când a început durerea, ce o agravează și dacă scrâșnești dinții. Apoi urmează câteva verificări simple.

El palpează articulația și mușchii în timp ce deschizi și închizi gura, ascultă dacă apare un clic, măsoară cât de larg poți deschide și observă dacă falca deviază într-o parte. Aceste câteva minute spun cele mai multe. Imagistica se adaugă doar când e nevoie: o radiografie sau o tomografie pentru os, iar rezonanța magnetică atunci când trebuie văzut discul articular. Ele nu se cer de rutină, ci doar când răspunsul schimbă tratamentul.

Cum se tratează disfuncția temporomandibulară

Regula de bază este simplă: se începe cu cele mai blânde măsuri și se avansează doar dacă e nevoie. Cele mai multe cazuri se rezolvă fără intervenții, prin măsuri conservatoare urmate cu răbdare câteva săptămâni.

• Autoîngrijirea. Odihna falcii, alimente moi, comprese calde pentru mușchi și reci pentru durere. De multe ori acestea singure aduc o ameliorare vizibilă.
• Gutiera ocluzală. O placă transparentă purtată de obicei noaptea, care protejează dinții și relaxează mușchii. Ajută mai ales când la mijloc este bruxismul.
• Fizioterapia și exercițiile. Mișcări blânde de întindere și relaxare, uneori masaj al mușchilor, care redau mobilitatea și scad tensiunea.
• Medicația pe termen scurt. Antiinflamatoare sau relaxante musculare, la recomandarea medicului, pentru a trece peste episoadele acute. Nu sunt o soluție de durată.
• Corectarea cauzei. Tratarea bruxismului, refacerea dinților lipsă sau echilibrarea mușcăturii, atunci când acestea întrețin problema.
• Intervenția chirurgicală. Rămâne ultima opțiune, rezervată cazurilor grave care nu răspund la nimic altceva. La cei mai mulți pacienți nu se ajunge acolo.

Ce poți face acasă pentru falcă

Între vizite, câteva obiceiuri ușurează mult articulația. Ghidul NHS pentru autoîngrijire în tulburarea temporomandibulară recomandă măsuri asemănătoare.

• Alege alimente moi și taie mâncarea în bucăți mici, ca falca să lucreze mai puțin.
• Evită guma de mestecat, alimentele foarte tari și îmbucăturile mari care te forțează să deschizi larg.
• Aplică o compresă caldă pe mușchi când sunt încordați și una rece când zona doare acut.
• Fii atent la momentele în care încleștezi dinții și lasă conștient falca relaxată, cu buzele apropiate și dinții depărtați.
• Când caști, sprijină-ți bărbia cu mâna, ca să nu deschizi gura brusc și complet.
• Dormi suficient și încearcă să reduci stresul, fiindcă el întreține încleștarea.

Dacă aceste măsuri nu aduc nicio schimbare în două sau trei săptămâni, este semnul că merită o evaluare.

Când mergi la medic?

Programează o consultație dacă durerea de falcă ține de mai bine de două săptămâni, dacă gura ți se blochează, dacă nu poți deschide gura normal sau dacă zgomotele sunt însoțite de durere. Merită evaluate și durerile de cap repetate care par legate de încleștarea dinților.

O precizare importantă. O durere puternică în falcă apărută brusc, mai ales dacă este însoțită de durere în piept, în braț sau de lipsă de aer, nu este o problemă a articulației și cere ajutor de urgență, pentru că poate fi semnul unei probleme de inimă. Pentru orice altă durere de falcă persistentă, o evaluare la timp lămurește cauza și îndrumă tratamentul spre cea mai blândă soluție care funcționează.