Sinuzita odontogenă: când durerea de sinus pornește de la o măsea
Cuprins articol
Sinuzita odontogenă este o inflamație a sinusului maxilar declanșată de o infecție pornită de la un dinte superior, cel mai des un molar sau un premolar. Ea reprezintă în jur de 10 până la 30 la sută din totalul sinuzitelor maxilare. Se recunoaște de obicei prin faptul că afectează o singură parte a feței și printr-o secreție nazală cu miros neplăcut, semne care o deosebesc de o răceală obișnuită. Tratamentul corect nu vizează doar sinusul, ci întâi dintele care a pornit totul.
Sinuzita odontogenă, pe scurt
Sinuzita odontogenă este o inflamație a mucoasei sinusului maxilar care pornește de la un dinte, nu de la o infecție respiratorie. Sinusul maxilar este o cavitate plină cu aer, situată în osul obrazului, chiar deasupra rădăcinilor dinților superiori din spate. La mulți oameni, vârfurile acestor rădăcini sunt despărțite de sinus doar printr-un strat subțire de os, uneori de mai puțin de un milimetru.
Când un molar sau un premolar de sus dezvoltă o infecție la vârful rădăcinii, un abces sau o pungă parodontală adâncă, bacteriile pot trece în sinus și declanșează inflamația. Aceasta este o cauză dentară, diferită de sinuzita clasică ce urmează unei răceli. Din acest motiv, o astfel de sinuzită persistă adesea săptămâni întregi și nu răspunde la tratamentele obișnuite pentru nas, atâta timp cât dintele vinovat rămâne netratat.
De la ce dinți pornește sinuzita odontogenă?
Vinovații obișnuiți sunt dinții superiori din spate, ale căror rădăcini se apropie cel mai mult de sinus. Cel mai des este implicat primul molar superior, urmat de al doilea molar și de premolari. Măseaua de minte de sus poate contribui și ea, mai ales când erupe greșit sau se infectează.
- Infecția la vârful rădăcinii. Un dinte cu nervul mort și un abces cronic la apex, adesea nedureros, este cea mai frecventă sursă.
- Boala parodontală avansată. O pungă adâncă în jurul unui molar superior poate deschide un drum pentru bacterii spre sinus.
- Complicații după tratamente. Un tratament de canal incomplet, o extracție dificilă sau un implant plasat prea sus pot întreține infecția.
- Chisturi și dinți incluși. Formațiunile din os din jurul unui dinte inclus pot împinge și inflama peretele sinusului.
Uneori o extracție a unui molar superior lasă o mică deschidere între gură și sinus. Despre acest tip de complicație am scris pe larg în articolul despre comunicarea buco-sinusală.
Semnele unei sinuzite de cauză dentară
Semnul care ridică cel mai des suspiciunea este localizarea pe o singură parte. Spre deosebire de o răceală, care înfundă ambele nări, sinuzita odontogenă dă presiune, durere și congestie mai ales pe partea dintelui bolnav. Multe cazuri, peste jumătate, se prezintă cu acest tablou unilateral.
- Secreție cu miros neplăcut. O scurgere nazală sau pe gât, groasă și urât mirositoare, uneori cu gust fetid, este foarte sugestivă pentru o cauză dentară.
- Presiune sub ochi și în obraz. Senzația se accentuează când te apleci în față sau când apeși pe obraz.
- Durere dentară care nu e mereu prezentă. Dintele vinovat poate fi sensibil la mușcat sau la cald, dar uneori nu doare deloc.
- Nas înfundat pe o parte și miros scăzut. Simptome care durează peste 10 zile și nu cedează la decongestionante.
În clinica noastră din Pitești am observat că mulți pacienți ajung întâi la medicul ORL pentru o sinuzită care nu trece, iar cauza reală este un dinte pe care nimeni nu îl bănuia. Când presiunea de la nivelul feței se însoțește și de un obraz umflat de la o măsea, legătura dentară devine și mai probabilă.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul corect leagă simptomele de la nivelul sinusului de starea dinților superiori. Un examen ORL vede inflamația și secreția, dar nu spune de la ce pornește. Cheia stă în evaluarea dentară și în imagistică, fiindcă multe cazuri au fost tratate luni de zile ca simple sinuzite, fără succes.
Radiografia panoramică oferă o primă privire de ansamblu asupra dinților și a podelei sinusului. Am explicat această investigație în ghidul despre radiografia panoramică OPG. Standardul pentru certitudine rămâne însă tomografia CBCT, o imagine tridimensională care arată clar dintele infectat, îngroșarea mucoasei și legătura dintre ele. Bolile orale netratate rămân printre cele mai frecvente afecțiuni la nivel mondial, după cum arată și Organizația Mondială a Sănătății, iar o infecție dentară ignorată poate întreține un sinus bolnav ani de zile.
Tratamentul sinuzitei odontogene
Regula de bază este simplă: sinusul nu se vindecă durabil cât timp dintele bolnav rămâne netratat. Antibioticul și spălăturile nazale pot ameliora temporar, dar recidiva este aproape sigură dacă sursa dentară persistă. Tratamentul are deci două direcții, care se completează.
- Rezolvarea dintelui vinovat. În funcție de situație, aceasta înseamnă un tratament de canal corect, un retratament sau, când dintele nu se poate salva, extracția lui.
- Controlul infecției. Medicul poate prescrie antibiotic pe o durată de 7 până la 14 zile, alături de spălături nazale saline pentru drenaj.
- Colaborarea cu ORL. În cazurile persistente, medicul ORL poate interveni endoscopic pentru a curăța sinusul, după ce cauza dentară a fost rezolvată.
Când infecția pornește de la un abces, tratarea corectă a acestuia este esențială. Detalii despre medicație găsești în articolul despre antibioticul pentru abcesul dentar. Un dinte cu pulpa inflamată tratat la timp, așa cum descriem în ghidul despre pulpita dentară, previne adesea ajungerea infecției în sinus.
Complicații posibile
Netratată, o sinuzită de cauză dentară nu rămâne mereu blândă. Infecția cronică poate afecta osul din jur, poate crea polipi în sinus și, rar, se poate extinde spre structurile vecine. O secreție permanentă întreține și respirația urât mirositoare, dificil de corectat prin igienă orală obișnuită.
Uneori, extracția unui molar superior lasă o complicație aparte. Între alveolă și sinus rămâne o mică deschidere, numită comunicare buco-sinusală, prin care aerul și lichidele pot trece dintr-o parte în alta, iar riscul de infecție crește. Semnul tipic este trecerea aerului sau a lichidului dinspre gură spre nas atunci când pacientul bea apă. O deschidere mică se poate închide singură. Una mai mare cere o intervenție de acoperire, iar recunoscută la timp se vindecă repede.
Când mergi la medic?
Programează o evaluare dacă ai o presiune sau o durere pe o singură parte a feței care durează peste 10 zile, mai ales dacă se însoțește de o secreție urât mirositoare sau de un dinte superior sensibil. O sinuzită care revine mereu pe aceeași parte, în ciuda tratamentelor pentru nas, trebuie privită ca o posibilă cauză dentară. Evaluarea dentară completată cu o imagine CBCT lămurește de obicei situația. Cu cât dintele vinovat este descoperit mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu și sinusul se liniștește mai repede.
Întrebări frecvente
Poate o măsea să provoace sinuzită?
Da. Rădăcinile molarilor și premolarilor superiori se apropie mult de sinusul maxilar, uneori la mai puțin de un milimetru. O infecție la vârful rădăcinii, un abces sau o boală parodontală avansată pot trece în sinus și declanșa o sinuzită odontogenă, care persistă până când dintele vinovat este tratat.
Cum știu dacă sinuzita e de la un dinte sau de la o răceală?
Sinuzita de cauză dentară afectează de obicei o singură parte a feței și dă o secreție cu miros neplăcut, uneori cu gust fetid. Răceala înfundă ambele nări și trece în câteva zile. O sinuzită care revine mereu pe aceeași parte și nu cedează la tratamentele pentru nas ridică suspiciunea unei cauze dentare.
Ce dinte provoacă cel mai des sinuzita odontogenă?
Cel mai frecvent implicat este primul molar superior, urmat de al doilea molar și de premolari, fiindcă rădăcinile lor sunt cele mai apropiate de podeaua sinusului. Măseaua de minte de sus poate contribui și ea, mai ales când erupe greșit sau se infectează.
Trece sinuzita odontogenă doar cu antibiotic?
Nu durabil. Antibioticul reduce temporar infecția, dar recidiva este aproape sigură dacă dintele vinovat rămâne netratat. Vindecarea reală cere rezolvarea sursei dentare, printr-un tratament de canal, un retratament sau extracție, iar în cazurile persistente colaborarea cu medicul ORL.
Ce investigație arată o sinuzită de cauză dentară?
Radiografia panoramică oferă o primă privire, dar standardul este tomografia CBCT, o imagine tridimensională care arată clar dintele infectat, îngroșarea mucoasei sinusului și legătura dintre ele. Fără această imagine, multe cazuri sunt tratate luni de zile doar ca sinuzite comune.
Cât durează sinuzita odontogenă?
Cât timp dintele nu este tratat, poate persista săptămâni sau chiar luni, cu perioade de ameliorare și de reactivare. După ce cauza dentară este rezolvată corect, sinusul se liniștește de obicei în câteva săptămâni, uneori cu ajutorul unei intervenții ORL în cazurile mai vechi.