Stomatită aftoasă (afte bucale): cauze, simptome și tratament

Ce este stomatita aftoasă?

Stomatita aftoasă este o inflamație a mucoasei bucale care se manifestă prin afte, adică ulcerații mici și dureroase ce apar și dispar periodic. Denumirea populară este afte, iar în limbaj medical se mai întâlnește ca stomatită aftoasă recurentă sau ulcerații aftoase. Este una dintre cele mai comune probleme ale gurii: statisticile arată că afectează cam unul din cinci oameni la un moment dat.

Afta nu este o rană oarecare. Are un aspect destul de tipic, o formă rotundă sau ovală, un centru gălbui sau albicios și un inel roșu în jur. Apare pe țesutul moale și mobil din gură, nu pe cel lipit de os. Cei mai mulți oameni au prima aftă în copilărie sau în adolescență, iar episoadele tind să se rărească odată cu vârsta.

Un lucru important de la început: aftele nu sunt infecțioase și nu se iau de la nimeni. Conform capitolului StatPearls, Recurrent Aphthous Stomatitis, cauza este multifactorială, adică se adună mai mulți factori, nu unul singur.

Cum arată afta și cum o recunoști

O aftă tipică este mică, între doi și opt milimetri, și doare mai tare decât te-ai aștepta de la dimensiunea ei. Mulți oameni simt cu o zi înainte o senzație de furnicătură sau de arsură în locul unde va apărea leziunea. Apoi se formează rana propriu-zisă, cu acel centru alb-gălbui și margine roșie.

Localizarea ajută mult la recunoaștere. Aftele apar pe mucoasa care se mișcă liber:

• Interiorul buzelor și al obrajilor
• Marginile și fața de jos a limbii
• Planșeul bucal, sub limbă
• Vălul palatin, partea moale din spatele cerului gurii

Durerea este cea mai supărătoare la mâncarea acidă, sărată sau iute și la vorbit. În rest, afta nu dă febră și nu umflă fața. Dacă apar și alte semne generale, precum febra sau starea de rău, cauza poate fi alta și merită un consult.

Tipuri de afte: minore, majore și herpetiforme

Nu toate aftele sunt la fel. Medicina le împarte în trei forme, iar diferența contează pentru cât durează și cât de agresiv se tratează.

Aftele minore sunt de departe cele mai frecvente, în jur de opt din zece cazuri. Sunt mici, sub un centimetru, apar una sau câteva odată și se vindecă în una până în două săptămâni, fără urme.

Aftele majore sunt mai rare, dar mai serioase. Depășesc un centimetru, sunt adânci, dor puternic și se pot vindeca greu, în câteva săptămâni, uneori cu o mică cicatrice. Când cineva are afte mari și dese, medicul caută și o cauză de fond.

Aftele herpetiforme, în ciuda numelui, nu au legătură cu herpesul. Sunt zeci de puncte foarte mici care apar grupate și uneori se unesc între ele. Numele vine doar de la aspectul care amintește de o erupție herpetică.

De ce apar aftele?

Nu există o singură cauză a aftelor. Ele apar când se suprapun mai mulți factori, iar la fiecare persoană combinația este puțin diferită. De cele mai multe ori există un declanșator care se repetă și pe care, cu puțină atenție, îl poți identifica.

Cei mai des întâlniți factori sunt:

• Un mic traumatism: mușcarea obrazului, o periere prea energică, marginea ascuțită a unui dinte sau a unei lucrări dentare
• Stresul, oboseala și lipsa de somn
• Pasta de dinți cu lauril sulfat de sodiu, agentul care face spumă și care irită unele mucoase sensibile
• Deficitul de fier, de acid folic sau de vitamina B12
• Schimbările hormonale, mai ales în perioada premenstruală
• Unele alimente declanșatoare: citrice, roșii, ciocolată, nuci, brânzeturi

Există și situații în care aftele repetate sunt semnul unei probleme mai generale, cum sunt boala celiacă, bolile inflamatorii intestinale sau boala Behçet. Sunt cauze mai rare, dar de aceea aftele foarte frecvente sau însoțite de alte simptome nu trebuie ignorate. Uneori și gura uscată face mucoasa mai vulnerabilă la răniri.

Afte sau herpes? Cum le deosebești

Aftele și herpesul bucal sunt confundate des, dar sunt două lucruri complet diferite, iar deosebirea are consecințe practice. Herpesul este contagios, aftele nu.

Trei detalii le separă aproape mereu. Localizarea: afta stă pe mucoasa moale și mobilă, în timp ce herpesul apare tipic pe buză, la margine, sau pe gingia și cerul gurii lipite de os. Aspectul: afta este o rană unică, cu centru gălbui, pe când herpesul începe cu bășici mici grupate, care apoi se sparg și fac crustă. Contagiozitatea: herpesul se transmite prin contact direct, afta nu se ia de la nimeni.

Dacă vezi bășici grupate care fac crustă, mai ales pe buză, este mai probabil un episod de stomatită herpetică, nu o aftă. Când leziunea este albă și nu se vindecă, medicul ia în calcul și alte cauze, de la o leucoplazie până la o infecție cu ciupercă.

Cum se tratează aftele

Aftele minore se vindecă singure, așa că tratamentul nu grăbește cine știe ce vindecarea, dar reduce mult durerea și ajută rana să se închidă în liniște. Scopul este să treci mai ușor peste episod și, dacă aftele revin des, să le rărești.

Opțiunile folosite cel mai des sunt:

• Clătiri antiseptice cu clorhexidină, care țin zona curată și calmează inflamația
• Geluri cu anestezic local, aplicate punctual înainte de masă ca să poți mânca
• Geluri sau paste cu corticosteroid, recomandate de medic pentru aftele care revin sau sunt mari
• Clătiri simple cu apă sărată sau cu bicarbonat, un ajutor blând la îndemână

Pentru remedii de casă mai există și soluții tradiționale, cum este glicerina boraxată, folosită de generații pentru afte. La aftele mari sau foarte dese, medicul poate interveni în cabinet cu o cauterizare chimică sau cu laser, care închide rana și scade durerea rapid. Analgezicele obișnuite ajută la durere atunci când este nevoie. Studiile indexate în PubMed arată că tratamentele topice cu corticosteroid rămân cele mai eficiente pentru formele recurente.

Ce poți face acasă pentru afte

Cât timp afta este activă, câteva măsuri simple fac diferența între o săptămână chinuitoare și una suportabilă. Nu vindecă rana peste noapte, dar scad iritația și o lasă să se închidă.

• Clătește gura cu apă călduță și sare de câteva ori pe zi
• Evită alimentele acide, sărate, iuți și crocante care zgârie mucoasa
• Treci pe o pastă de dinți fără lauril sulfat de sodiu dacă faci afte des
• Bea apă suficientă și mănâncă alimente moi și călduțe
• Nu atinge și nu zgâria afta cu limba sau cu periuța

Fii atent și la periaj: o periuță moale și o mișcare blândă evită micile răniri care declanșează afta. Dacă bănuiești un aliment anume, scoate-l pentru câteva săptămâni și vezi dacă episoadele se răresc.

Cum previi reapariția aftelor

La aftele recurente, cea mai bună strategie nu este tratamentul, ci prevenirea. Odată ce descoperi ce ți le declanșează, poți reduce mult numărul de episoade.

Ce ajută pe termen lung: ține un mic jurnal câteva săptămâni și notează când apar aftele, ce ai mâncat și cât de stresat ai fost, ca să scoți la iveală tiparul. Corectează o pastă de dinți iritantă, gestionează stresul și somnul și verifică prin analize dacă ai un deficit de fier, acid folic sau B12, pentru că suplimentarea, atunci când există un deficit real, rărește vizibil aftele. Un control dentar rezolvă și marginile ascuțite ale dinților sau ale lucrărilor care rănesc mucoasa.

Aftele la copii

Aftele sunt frecvente și la cei mici, unde apar deseori după ce copilul se mușcă din greșeală sau trece printr-o perioadă de oboseală. Majoritatea se vindecă la fel ca la adulți, în una până în două săptămâni, iar rolul părintelui este mai ales să facă mâncatul suportabil, cu alimente moi și călduțe.

Există totuși o capcană la copii: aftele adevărate se confundă ușor cu o primă infecție herpetică, mai zgomotoasă, cu febră și multe leziuni deodată. Am dedicat un ghid separat pentru aftele la copii, cu semnele care spun când e cazul să mergi cu cel mic la medic.

Când mergi la medic

Cele mai multe afte nu au nevoie de medic și trec singure. Sunt însă câteva situații în care un consult scurt este bine venit, pentru că lămurește diagnosticul și exclude alte cauze.

Programează o vizită dacă o rană din gură nu se vindecă în 3 săptămâni, dacă afta este neobișnuit de mare sau foarte dureroasă, dacă aftele revin aproape continuu sau dacă apar prima dată abia la vârsta adultă. Semnalele care cer atenție în plus sunt febra, aftele apărute și pe piele sau în alte zone, scăderea în greutate și tulburările digestive care le însoțesc.

În anii de cabinet am văzut că panica apare cel mai des nu la aftele clasice, ci la cele care ies din tipar, o rană care nu se mai închide sau care revine mereu în același loc. De cele mai multe ori explicația este banală, o margine ascuțită sau un declanșator repetat. Dar tocmai pentru că unele leziuni persistente cer o privire atentă, prefer să vină pacientul la un control scurt decât să aștepte acasă și să își facă griji singur. Evaluarea aftelor și a mucoasei bucale intră în serviciile de parodontologie ale cabinetului.